Georges Méliès parintele efectelor speciale

Revenim la seria noastra de articole istorice, pentru ca nu trebuie sa uitam de unde a inceput totul.  Marie-Georges-Jean Méliès (  08-12-1861 / 21.01.1938) , este primul realizator de filme franceze, inspirat fiind  de fratii Lumière, care in acea perioada au inventat prima camera de filmat,iar Georges Méliès a fost martor la aceasta minune. S-a născut la Paris, într-o familie de fabricanți de încălțăminte. La inceput a lucrat cu tatal sau, dar a simtit ca trebuie sa faca altceva. Fiind atras de magie, o vocatie ce o avea din copilarie, cumpara teatrul Robert Houdin din Paris, teatru înființat de vestitul prestidigitator cu același nume.Ajunge un om foarte bogat mai ales după căsătoria sa, soția aducându-i în cont o sumă considerabila.De asemenea, teatrul achiziționat, care cunoaște și el o mare afluență de spectatori,completează din plin aceste venituri.

Simtind potentialul camerei de filmat, se duce la Antoine Lumiére  si-i propune să cumpere aparatul de la fii lui.Acesta refuză, spunându-i că cinematograful nu va rezista în timp, se va demoda. Timpul a dovedit că dacă și-ar fi vândut invenția, ar fi avut de pierdut foarte mult. Méliès nu renunță la idee și cumpără de la un optician londonez, William Paul, un aparat, iar de la firma Kodak pelicula , realizand primele filme. Acestea nu reprezentau nimic deosebit fata de cele făcute de Lumiére, sau cele ale lui Edison pentru Kinetoscop. Ceea ce l-a facut pe Méliès original in realizarea filmelor ,au fost trucajele.

Folosirea acestei tehnici de filmare este sugerată de o întâmplare: filmand in Piața Operei din Paris, un omibus se transforma intr-un dric. Analizand ce s-a întamplat ,constata ca blocarea pentru un timp a aparatului și repornirea lui, ținand cont ca circulația vehiculelor curge, în locul omnibuzului care a trecut acum se filmeaza un dric. Astfel va produce în octombrie 1896 filmul Escamotage d’une dame (Dispariția unei doamne), apoi Voiajul in luna (titlu original: Le voyage dans la lune), realizat în 1902.De aici începe activitatea de deschizător de drumuri în arta filmului a lui Georges Méliès, realizand peste 500 de filme stiintifico-fantastice, cu toate ca abordarea lor este mai apropiata de termenul fanteziei decat de conceptul de astazi al SF-ului.  Acest gen al fanteziei ii permite sa fie un inovator in adevaratul sens al cuvatului, devenind  parintele efectelor speciale, al stop cadrului, al fading-ului, al expunerilor multiple, al impartirii ecranului, al animatiei sau a subiectelor de tip poveste, aspecte care se vor dovedi fundamentale industriei cinematografice de mai tarziu. Melies a scris, a regizat si a jucat in aproape toate filmele sale. In ciuda popularitatii sale, Melies nu reuseste sa tina piept concurentei. In anul  1913 da faliment si abandoneaza lumea filmului, compania lui fiind cumparata de Pathe Freres.  Ultimii ani ai vietii,artistul ii petrece sarac, reusind sa isi castige existenta vanzand jucarii intr-o gara din Paris. In 1913 i-a fost recunoscuta contributia in domeniul cinematografiei si i s-a acordat  “Legiunea de Onoare” cu putin inainte de a muri, titlu care i-a fost inmanat de insusi Louis Lumiere.  Cel care a explorat pentru prima data lumea magica a cinematografiei, cel care a inventat efectul special si a pus bazele filmului de fictiune, moare la Paris in 1938.

Raul Mihuta

LUT (lookup table) in After Effects si Premier

LUT e prescurtarea de la lookup table , iar in mare reprezinta o matrice de conversie. Se impart in doua mari categorii, 1D LUT si 3D LUT dar in articolul de mai jos voi vorbi despre 3D Lut.

Se pot spune foarte multe despre LUTs dar pe scurt un LUT ia o valoare la intrare si genereaza o alta valoare la iesire, fiind

Manipularea rapida a corpului uman in editarea video

Si fiindca aseara v-am starnit interesul pentru jucarii 3D acum vreau sa va arat una dintre minunile editarii.

Dezvoltat de „Max-Planck-iIstitut-Informatik” din Germania, softul „minune”, MovieReshape este un sistem de manipulare rapidă şi uşoară a corpului uman al actorului de film. Cu acest MovieReshape forma si proportiile unui actor nu mai reprezinta un criteriu eliminatoriu la casting.

De ce spun asta? Ve-ti vedea in postul ce urmeaza cat de usor este sa modelezi, sau mai bine zis sa remodelezi un actor.

Abordarea se bazeaza pe un model flexibil de forma umana 3D, forma umana provenita din scanari laser de personaje reale. Algoritmul incepe prin fixare spatio-temporala a formei si pozitiei modelului pe actor fie in imagine single-view sau multi-view. După ce modelul a fost montat, semantic semnificativ, atribute ale formei corpului, cum ar fi înălţimea, greutatea sau circumferinta taliei, pot fi interactiv modificate de către utilizator. Proportiile schimbate ale modelului virtual sunt aplicate apoi pe actorul real in toate cadrele prin procedeul deformarii bazate pe imagini. Prin aceste avantaje putem efectua convenabil remodelari corporale spatio-temporale ale actorilor dintr-o scena.

Ca sa nu va plictisesc eu foarte mult cu logaritmi de miscare si flexibilitate, sau cu modele si forme de tracking va atasez filmuletul de prezentare al soft-ului si unele print screen-uri cu el

mult mai multe informatii pentru cei pasionati de cinematografie si lucrul cu actori, pentru ca nu vad acest soft folosit la montaj de nunta, va las site-ul oficial unde puteti afla mai multe

 

http://www.mpi-inf.mpg.de/resources/MovieReshape/

 

 

 

Andrei Marina

Charlie Chaplin

Vreau sa continui seria de articole istorice, pentru ca e foarte important sa stim de unde a pornit aceasta minunata arta. Intr-un articol precedent, i-am prezentat pe fratii Auguste şi Louis Lumière, inventatorii primului aparat de filmat. Vreau sa continui cu Charlie Chaplin, unul dintre cele mai mari staruri al secolului XX.

Charles (Charlie) Spencer Chaplin s-a născut la Londra, în Marea Britanie la data de 16 aprilie 1889, a fost actor dar si regizor. Cele mai renumite filme ale sale sunt “Luminile orasului” (City Lights), “Timpuri noi” (Modern Times) si “Dictatorul” (The Great Dictator)

Pionier în industria filmului

Primele filme ale lui Chaplin au fost făcute pentru studiourile Keystone ale lui Mark Sennett , unde și-a dezvoltat personajul Vagabondul și a învățat foarte repede arta de a face filme. Publicul l-a văzut pe Vagabond când Chaplin avea 24 de ani, în cel de-al doilea film al carierei sale, lansat pe data de 7 februarie 1914 „Kiad Auto Races at Venice” (Pustiul face curse de mașini în Venetia)

Chaplin nu a prea vorbit despre tehnicile lui de a face filme, sustinând că asta ar fi ca și cum un magician și-ar dezvălui propriile iluzii. De fapt, până să înceapă să facă filme cu dialog (începând cu „Dictatorul”), Chaplin filma mereu înainte de finalizarea scenariului. Metoda pe care a dezvoltat-o, odată ce contractul său cu Essanay i-a permis să își scrie și regizeze propriile filme, a fost să înceapă de la o premisă vagă cum ar fi „Charlie intră la saună” sau „Charlie lucrează la un magazin de amanet”. Apoi, Chaplin și echipa sa dezvoltau ideea și aveau grijă de actiune și glume. Odată ce ideile erau finalizate, se adăuga o structură narativă, din cauza căreia Charlie trebuia să refilmeze unele scene deoarece acestea nu corespundeau povestii. Tehnicile unice ale lui Chaplin au devenit cunoscute abia după moartea sa, când filmele sale au fost examinate în anul 1983 de către documentarul britanic „Necunoscutul Chaplin”.

Acesta este unul din motivele din cauza cărora Chaplin îsi termina filmele într-un timp mai lung decât rivalii săi. Pe de altă parte, Chaplin era un regizor extrem de precis si le arăta actorilor săi exact cum vroia el ca acestia să joace. Acesta era în stare să filmeze o scenă de foarte multe ori până aceasta iesea asa cum îsi dorea el. Animatorul Chuck Jones, care locuia lângă studioul lui Chaplin când era copil, spunea că îsi aminteste cum tatăl său îi zicea că l-a văzut pe Chaplin filmând aceeasi scenă de aproape 100 de ori până când aceasta a iesit cum si-a dorit el. Combinatia dintre improvizările povestilor si un perfectionism neînduplecat (care rezulta zile întregi de efort si metri de peliculă irositi, toate la un pret urias) s-a dovedit a fi foarte costisitoare pentru Chaplin, care din cauza frustrării îsi certa actorii, îi punea să astepte degeaba ore întregi sau, în cazuri extreme, închidea productia cu totul.

Ultima lucrare a lui Chaplin a fost o melodie pentru filmul său din anul 1923 „A Woman of Paris”, care a fost terminat în anul 1976. La acea vreme Chaplin era extrem de fragil, chiar și comunicarea fiind dificilă. Sănătatea robustă a lui Chaplin a început încet să se deterioreze spre sfârșitul anilor ’60, după terminarea ultimului său film, „A Countess from Hong Kong” și mai rapid după ce a primit Premiul Academiei în anul 1972. În 1977 avea deja dificultăți în comunicare și se deplasa cu ajutorul unu scaun cu rotile. Chaplin a decedat în somn în ziua de Craciun în 1977.

Raul Mihuta

Realizarea unei secvente intre personaje

Atunci cand filmam o secventa intre personaje,fie ea secventa unui clip de nunta, trebuie sa avem grija la mai multe aspecte. Incepand de la corectitudinea cadrari(vezi cursul de incadratura) pana la spunera unei povesti in imagini cu ajutorul incadraturii. Gata cu vorba si haideti sa trecem la treaba.

O poveste romantica. Clipul de introducere al unei nunti, pentru ca am obeservat ca majoritatea vizitatorilor nostri sunt din acest domeniu.

Nu incepeti niciodata un clip cu cadre stranse, gen gross plan, pentru ca acest cadru este un cadru intim, personajul trebuie sa fie cunoscut pana se ajunge la o cadrare intima gen schimb de priviri in gross plan. De preferat este inceperea secventei cu cadru intreg, care dezvaluie cine sunt personajele noastre,insa nu le dezvaluie nimic detaliat.

Trecem la cadre medii, iar cu cat ne apropiem si cunoastem mai mult personajele putem trece la close-up-uri. In momentul in care povestea noastra ajunge destl de aproape incat stiim ca cei doi sunt indragostiti sau relatia dintre ei este destul de apropiata putem folosi si gross planul de care vorbeam la inceput. Atentie insa la aceste detalii.

Apropierea trebuie facuta destul de gradat si in timp pentru a evita ceea ce putem denumii ca o indepartare, pentru ca odata ajunsi la cadre stranse si intimidate este destul de greu sa revii la un cadru intreg fara a parea ca povestea noastra se departeaza ca intensitate si ca personajele noastre ar fii mai putin importante decat inainte, deci atentie mare.

Iar acum ca o completare a cursului de incadratura vreau sa va prezint si modalitatile de cadrare acolo unde nu e vorba de un singur personaj.

Cadru de unu se identifica cu ceea ce v-am prezentat la incadratura dar, mai departe descoperim alte cadre din lumea video:

Cadru de doi – avem deja doua personaje in imaginea noastra, ambele fiind destul de centrale ca importanta. Putem merge asa pana la mai multe personaje depinde de cat de dezvoltata este actiunea noastra.

Cadru insert – avem o parte din scena noastra cadrata la close-up. Acest cadru ne ajuta sa facem tranzitia intre doua cadre de aceeasi incadratura din aceeasi scena fara a incalca regulile de montaj(saritura in cadru) si mai important fara a fi nevoiti sa folosim tranzitii obositoare din programul de editare. Astfel fom reusi realizarea unei secvente curate la montaj.

Cam atat pentru astazi si pentru acest curs. In cursurile viitoare vom afla cum se fac editarile si cut-urile intre cadre si camere pentru a respecta si cateva reguli elementare in cinematografie.

Andrei Marina

Fratii Lumiere inventatorii primului aparat de filmat.

Auguste şi Louis Lumière sunt copiii industriaşului francez  Antoine Lumière, proprietarul unei uzine de aparate de fotografiat. Cei doi erau fotografi de meserie.

August Lumière s-a născut la 19 octombrie 1862 şi a murit la 10 aprilie 1954.

Louis Lumière s-a născut la 5 octombrie 1864 şi a murit la 6 iunie 1948. Cei doi sunt consideraţi inventatorii primului aparat de filmat şi a primului aparat de proiecţie cinematografică

De fapt, primul aparat era folosit atât la filmare,cât şi la proiecţie prin adaptarea unei surse de lumină. Pentru atragerea unui număr mai mare de spectatori, se ajunge la concluzia că aceştia ar veni în sala de cinema dacă filmele ar fi în culori. Alternativa este de a colora imagine cu imagine filmele făcute până atunci, lucru posibil relativ uşor dat fiind lungimea lor mică. Realizează acest lucru cu muncitorii uzinei lor. Rezultatul sunt nişte filme colorate, diferit de cea ce se va numi peste ani film color

La 17 decembrie 1903, pun la punct un sistem de film color, numit „Autochrome”, sistem pe care la aplicat şi fotografiei

Fraţii Lumière pun la punct proiecţia, în anul 1933, a proiecţiei filmului în relief.

Totuşi, fraţii au declarat la început că „cinematograful este o invenţie fără viitor” şi au refuzat să-i vândă invenţia lui Georges Méliès, însă viitorul a fost altul. Cinematograful s-a dezvoltat devenind atât o nouă artă, cât şi o nouă industrie.

In acest zbucium al căutărilor în dezvoltarea tehnicii cinematografice, îi vom mai găsi pe cei doi contribuind la dezvoltarea sistemului de transport sacadat al filmului în aparatul de proiecţie, prin îmbunătăţirea complexului de malta.

Toată viaţa lor cei doi au perfecţionat şi îmbunătăţit descoperirea lor, cinematograful

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Raul Mihuta

Unghiuri de filmare

Pozitia camerei fata de subiectul ales reprezinta unghiul din care cei din spatele televizorului vor percepe personajul sau actiunea. Uneori camera ii poate lua locul subiectului si poate filma ceea ce acesta simte si vede. Despre toate acestea imi propun sa vorbesc in acest curs.

Camera de filmat poate fii pozitionata in sute de feluri. Exista totusi cateva pozitii fundamentale.

CADRU FRONTAL acesta reprezinta cadrul normal, unghiul de filmare se afla la nivelul ochiului uman. Acest unghi reprezinta unghiul de filmare obiectiv si este intalnit des la stiri acolo unde realitatea este conceputa asa cu este ea in teren si nu interpretata de catre operator.

CADRU PLONJE acesta reprezinta unghiul de filmare deasupra unghiului normal, in plonjeu (de sus in jos). In aceasta situatie perspectiva liniara a cadrului se aplatizeaza. Acest unghi de filmare este utilizat atunci cand se doreste minimalizarea subiectului sau a actiunilor acestuia, el se mai numeste si “ochi de pasare”. Acesta deja este un unghi subiectiv si trebuie utilizat doar daca se cunosc foarte bine repercursiunile acestui mod de abordare

CADRU CONTRA-PLONJE acesta reprezinta unghiul de filmare sub nivelul normal al ochilor, contra plonjat (de jos in sus). In aceasta situatie perspectiva liniara este exagerata, personajul se supradimensioneaza, actiunile lui sunt exagerat glorificate. Folosirea lui creeaza impresia de triumf si la fel ca si plonje-ul este un unghi subiectiv. El se mai numeste si “piciorul broastei” . Unghiurile neobissnuite nu trebuie banalizate, ele trebuie folosite cu mult discernamant si doar acolo unde este cazul

CADRU PROFIL este reprezentarea pozitionarii camerei de filmat la peste 45 de grade stanga sau dreapta liniei vizuale a personajului. Folosirea lui se face doar atunci cand se doreste demascarea unor detalii care inconjoara personajul si care nu pot fii vizuale din perspectiva cadrului frontal

In urmatorul curs ve-ti putea descoperii secretele miscarii camerei de filmat

Andrei Marina

Curs Video – Incadratura

Pentru ca am promis de mult ca ne apucam si de ceva cursuri video iata ca ne tinem de cuvant. Acesta este primul curs video de la noi si cu ce puteam incepe decat cu o delimitare a incadraturilor video

Curs Video

Incadratura

Incadrarea unui subiect este punctul de plecare in filmare, de la stabilirea cadrului pleaca apoi intreaga poveste a unui film, de orice gen ar fii el. Numele acestor cadre este unul pur teoretic, ele fiind create doar pentru a putea comunica mai usor in cercurile cunoscatorilor. Deci asa cum spuneam puteti gasi acelasi cadru cu nume diferite in functie de limba vorbita si de inclinatiile spre lumea cinematografica a fiecaruia, asa ca eu voi folosi numele romanesti pentru aceste incadraturi.

Incepem de la cel mai larg cadru care este cel de ansamblu.:

PLAN ANSAMBLU: cel mai cuprinzator, un peisaj in toata marimea lui- un cartier cu blocuri cu strazi tot este vizibil

PLAN GENERAL: o portiune bine determinate dintr-un peisaj- o strada dintr-un cartier

PLAN INTREG: personajul se vede in intregime aratam statura si infatisarea lui.

PLAN AMERICAN: subiectul se vede pana la genunchi , atentie el se realizeaza cu o palma deasupra sau sub genunchi, nu ciontim incheieturile deoarece personajul ar arata ca si cand ar fii infirm

PLAN MEDIU:  personajul se vede pana la talie, chiar daca este in picioare sau sta pe scaun. Acest plan are doua derivate sau doua tipuri de incadraturi una sub centura si una in care se vad si mainile personajului

PRIM PLAN: personajul se vede pana la nivelul pieptului . aici este de precizat ca la incadrarea personajelor feminine avem doua incadraturi speciale, una deasupra sanilor si alta dedesubtul lor, la fel ca si la incheieturi nu le taiem femeilor sanii

GROSS PLAN : se vede doar fata personajului

PLAN DETALIU: este cadrul cel mai strans cel mai apropiat. Se vede o ureche , un ochi, buzele etc

Aici puteti gasi si reprezentare vizuala a unora dintre incadraturi.

In urmatoarele postari veti gasi si unghiuri de filmare, miscari de camera, reguli stilistice si multe multe altele

Andrei Marina